Pătrunzând adânc în tărâmurile pădurii, unde râșii, urșii, cerbii, bufnițele, cocoșii de munte și alte creaturi ale apelor cutreieră, Munier nu doar că își propune să aducă din nou un omagiu splendorii vizuale a naturii, ci și să surprindă sunetele poetice ale pădurii. Șoaptele din pădure sunt ecoul șoaptelor transmise de la tatăl lui Munier către el însuși, iar acum către propriul său fiu. Aceasta devine o declarație sinceră a iubirii lui Munier pentru tatăl său, împletind legăturile familiale cu frumusețea neîmblânzită a lumii naturale.

Delving deep into the woodland realms, where lynxes, bears, deer, owls, capercaillies and other river creatures roam, Munier not only seeks to pay tribute once again to the visual splendor of nature but also to capture the forest’s poetic sounds. The whispers in the woods echo the whispers passed from Munier’s father to himself, and now to his own son. This becomes a heartfelt declaration of Munier’s love for his father, intertwining familial bonds with the untamed beauty of the natural world.